Tara Motilor-patrimoniu European
Concurs de arhitectura montana

Descriere proiect Tara Motilor

Proiectul a avut ca ţintă Ţara Moţilor, respectiv comuna Gîrda de Sus pe teritoriul căreia se află Gheţarul Scărişoara.

Obiectivele proiectului au vizat patrimoniul cultural al acestei zone, dar şi dezvoltarea comunităţii prin valorizarea acestuia şi sunt structurate pe trei dimensiuni:

1. PATRIMONIU: Salvarea unor valori arhitecturale tradiţionale şi a unor peisaje culturale ignorate până în prezent şi care riscă să fie distruse sau pervertite de noile dezvoltări turistice.
2. IDENTITATE: Întărirea identităţii locuitorilor Ţării Moţilor, o zonă care este definită în mod major de peisajul montan antropizat ce integrează elementele de arhitectură populară.
3. DEZVOLTARE: Dezvoltarea comunităţii pe un teritoriu mai vast prin integrarea în oferta turistică locală a elementelor culturale date de patrimoniul material alături de cele naturale.

Proiectul a fost derulat de Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania, în parteneriat cu:

• Primăria comunei Gîrda de Sus
• Consiliul Judeţean Alba
• Universitatea Albert Ludwigs Freiburg
• Muzeul Unirii Alba Iulia

Proiectul a fost unul pilot, acţionând pe o zonă delimitată geografic, metodele de abordare putând fi replicate de către alte comunităţi din zonă. Proiectul a încercat să atragă atenţia asupra riscurilor ce decurg din ignorarea modului de dezvoltare urbanistică în zonele montane sensibile intervenţiei umane. Această situaţie necesită promovarea de politici de protejare a patrimoniului şi peisajului cultural la nivel local şi judeţean.

Activităţile programului:

• Identificarea în teren a elementelor de arhitectură tradiţională care definesc peisajul cultural al Ţări Moţilor.
• Lansarea unui concurs de arhitectură montană pentru Ţara Moţilor, proiectele rezultate fiind preluate într-o broşură ce conţine explicaţii asupra valorii de patrimoniu a arhitecturii montane, a elementelor ce trebuie preluate de constructorii din zonă.
• Expoziţie itinerantă cu proiectele de arhitectură montană.
• Elaborarea unui ghid turistic complex al zonei
• Realizarea unei pagini de internet dedicată arhitecturii montane din zona Munţilor Apuseni pe site-ul Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania
• Activităţi de conştientizare şi informare a populaţiei şi administraţiei locale privind importanţa păstrării peisajului şi reglementărilor ce trebuie respectate

Perioada de derulare:

Proiectul s-a derulat în perioada 25.03.2008-15.12.2008.

Detaliile proiectului: context, beneficiari, activităţi, rezultate aşteptate, parteneri

Context

Comuna Gîrda de Sus face parte din Parcul Natural Apuseni, un areal protejat şi valorizat turistic pentru numeroasele obiective naturale. Acestor monumente şi rezervaţii naturale li se adaugă peisajul puternic antropizat al Ţării Moţilor, marcat de semnele locuirii (construcţii de lemn permanente sau sezoniere) şi ale activităţilor economice specific montane. În România, această zonă montană este recunoscută pentru faptul că este locuită la mari înălţimi, reprezentând una din imaginile de marcă ale zonei.

Zona Ţării Moţilor (bazinul superior al Arieşului) a devenit, în ultimii ani, o destinaţie turistică interesantă, determinând localnicii să valorifice noile oportunităţi prin construirea unor pensiuni care – situate pe firul văii, în lungul şoselei- nu respectă, din păcate, nici specificul arhitectural zonal, nici textura tradiţională aerată, a vechilor aşezări moţeşti. În aceste condiţii, doar aşezările de platou, momentan mai greu accesibile, au păstrat peisajul cultural tradiţional şi patrimoniul aferent. Platoul Gheţari, situat la 4 km nord de centrul comunei Gârda de Sus, cu cele şase sate ale sale (Mununa, Hănăşeşti, Gheţari, Dealu Frumos, Dealu Ordăncuşei, Ocoale), apărute pe locul unor foste adăposturi familiale sezoniere din zona fâneţelor înalte, se remarcă prin conservarea peisajului cultural specific Ţării Moţilor. În cadrul proiectului propunem delimitarea unei zone care a fost relativ recent populată în sistemul roirilor tradiţionale şi care a păstrat structura arhaică (satul puternic răsfirat, gospodăriile izolate, uliţele în curs de conturare, existenţa drumurilor individuale, alternanţa pădurilor cu luminişurile defrişate etc.). Fiind o zonă carstică importantă cu multe atracţii turistice, (Gheţarul Scărişoara este unul din cele mai vizitate obiective turistice) este supusă unei mari presiuni investiţionale determinată în ultimii ani de modernizarea drumurilor de acces, introducerea sistemului de alimentare cu apă al Platoului.

În plus, satele platoului Gheţari au păstrat până astăzi construcţii tradiţionale cu valoare patrimonială excepţională, ce reprezintă unicate tehnice nu numai pe plan naţional, ci chiar european : construcţii gospodăreşti cu şarpante realizate din trunchiuri de molid recoltate împreună cu rădăcina curbă, ce alcătuia o streaşină pe care se clădeau apoi, ca material învelitor, straturi succesive de cetină şi aşchii, rămase în urma confecţionării recipientelor din lemn, o specialitate moţească recunoscută. Este vorba de o invenţie tehnică strict locală, generată de modul de viaţă moţesc, unic în România, axat, în principal, pe prelucrarea lemnului. Pe platou se păstrează şi cele mai vechi şi mai spectaculoase forme de şuri poligonale din Munţii Apuseni: şurile octogonale, cu pereţi realizaţi din jumătăţi de trunchi cu diametru mare (45-50 cm). Includerea platoului Gheţari în circuitul turistic este iminentă, fapt ce poate constitui o ameninţare la adresa patrimoniului cultural tradiţional al zonei, în contextul în care populaţia nu a conştientizat încă valoarea sa de excepţie.

Proiectul propus deţine avantajul continuării unui alt proiect inter- şi transdisciplinar iniţiat de Universitatea Freiburg între 2000-2004, “Proiectul Apuseni” se activeaza acest cuvint si se face link catre site/ul www.proiect-apuseni.org ce a avut ca temă identificarea potenţialelor economice, ecologice şi sociale pentru dezvoltarea durabilă a unei zone rurale tradiţionale din Europa de Est –Studiu de caz: Munţii Apuseni. Proiectul a fost finanţat de Ministerul German al Educaţiei şi Cercetării. Zona pilot a prezentului proiect se suprapune peste zona de studiu a proiectului german, cu o extensie spre comunităţile-crângurile situate în zona înaltă învecinată platoului Gheţar, zonă unde se află Peştera Scărişoara.

Accesarea fondurilor europene pentru infrastructură de drumuri şi turism va determina creşterea interesului investiţional pentru zonele mai pitoreşti situate pe înălţimi, cu acces rapid spre rezervaţiile naturale (Platoul Gheţari - Scărişoara ca punct de plecare spre Padiş). Lipsa unor studii de specialitate pentru justificarea de măsuri de protecţie şi valorizare culturală face necesară elaborarea lor în perioada de debut a investiţiilor în infrastructură şi turism pentru a reduce impactul negativ asupra peisajului cultural al noilor dezvoltări. Peisajul montan este unul sensibil intervenţiei umane iar dezvoltările rapide prin noi construcţii pot să-l transforme iremediabil. De asemenea, lipsa conştientizării valorilor culturii locale duce la ignorarea lor de către administraţia locală, acestea reprezentând potenţial real pentru dezvoltarea unui teritoriu ale cărui resurse materiale sunt supraexploatate (pădure). Luând în considerare factorii de risc existenţi, prezentul proiect îşi propune identificarea, documentarea foto-video şi repertorierea elementelor de patrimoniu material tradiţional şi a celor de peisaj cultural din satele platoului Gheţari prin intervenţia specialiştilor etnografi, arhitecţi, antropologi, sociologi pentru prezervarea imaginii marcă a zonei.

Finalizarea proiectului va contribui la conştientizarea populaţiei locale în privinţa valorilor patrimoniale pe care le deţine, stimulînd-o să le conserve, atât din motive afective, ca moştenire culturală asumată, cât şi din raţiuni practice, din perspectiva potenţialului lor turistic.

Beneficiari direcţi

1. Comunitatea locală a beneficiat direct de rezultatele proiectului prin creşterea atractivităţii Ţării Moţilor şi prin valorizarea culturală şi turistică a patrimoniului material (arhitectură populară) şi a peisajului cultural dat de aceasta. Eforturile de prezervare a specificului local vor determina creşterea vizibilităţii zonei şi vor crea un model de dezvoltare prin valorizarea culturii tradiţionale. Populaţia direct vizată prin proiect, respectiv locuitării din zona de studiu numără 675 persoane (Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002), reprezentând 36% din populaţia totală a comunei.
2. Administraţia locală are la dispoziţie instrumentele necesare unei politici de protejare a patrimoniului cultural: recomandări cuprinse în studiile realizate (broşură ce cuprinde proiectele rezultate din concurs, gama de culori, elementele de arhitectură cu specific etc.) şi consultarea cu un for profesional, respectiv Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania prin intermediului platformei de comunicare create pe site-ul organizaţiei. Proiectele intenţionate de primărie în zona înaltă (construirea unui cămin cultural şi a unei şcoali) vor constitui tema unei secţiuni a concursului de arhitectură cu posibilitatea realizării proiectelor în viitor păstrându-se specificul local.
3. Investitorii. Proiectele rezultate prin concursul de arhitectură pot fi preluate de administraţia locală şi de unii investitori interesati ce vor realiza constructiile respective respectind recomandarile prevazute de studiile elaborate in cadrul proiectului. Dezvoltarea turistică este incipientă în zona înaltă, funcţionând doar două pensiuni omologate prin Autoritatea Naţională pentru Turism. În prezent se află în construcţie numeroase pensiuni (v. anexa ce documentează fotografic situaţia în teren).
4. Turiştii vor fi atraşi de peisajulul specific Ţării Moţilor. Integrarea elementelor culturale în oferta turistică a Parcului Natural Apuseni va creşte de asemenea atractivitatea zonei şi va extinde teritoriul de interes turistic. Durata de şedere pe Platoul Gheţari este în prezent în medie de 1-2 zile, zona fiind una de tranzit spre platoul Padiş. (cf. cercetărilor realizate prin Proiectul Apuseni). In timp, durata de şedere a turiştilor pe Platoul Gheţari va creşte.
5. Meşterii lemnari. Prezervarea elementelor specifice de arhitectură montană impune lemnul ca material principal de construcţie, pe fondul unei utilizări tot mai extinse a materialelor străine zonei: BCA, cărămidă, prefabricate, ţiglă, ondulină etc. Revenirea la materialele naturale tradiţionale va stimula creşterea cererii adresate meşterilor din zona înaltă a Ţării Moţilor şi va determina perpetuarea meşteşugului.

Beneficiari indirecţi

1. Mediul universitar. Studenţii cu specializări complementare (arhitecţi, peisagişti, antropologi, sociologi, jurnalişti, geografi etc.) au avut posibilitatea efectuării practicii de specialitate în cadrul unui proiect cultural real, cu rezultate imediate şi pe termen lung. Studiul în teren în echipe interdisciplinare va avea un efect benefic asupra modului de tratare a temei şi va ajuta la conştientizarea studenţilor asupra modului complex de abordare a patrimoniului.
2. Birourile de arhitectură. Rezultatele proiectului constând în studii de arhitectură tradiţională au fost distribuite birourilor de arhitectură interesate prin intermediul Ordinului Arhitecţilor din România.
3. Organizaţiile profesionale. Studiile de arhitectură realizate şi expoziţiile cu proiectele concursului de arhitectură au popularizat arhitectura montană autentică într-un context al unei dezvoltări urbanistice intensive în zonele turistice.
4. Alte comunităţi locale. Comunele situate în Ţara Moţilor, în special cele din Parcul Natural Apuseni, administraţia Parcului Natural Apuseni au beneficiat de rezultatele proiectului prin distribuirea de brosuri, participarea liderilor locali la prezentările de studii, proiecte de arhitectură etc.

Activităţile programului au fost structurate în mai multe etape, activităţile unei etape fiind determinante pentru etapele ulterioare. Activitatea pivot a proiectului este cea de identificare în teren a elementelor de arhitectură tradiţională care definesc peisajul cultural al Ţări Moţilor. Pe baza rezultatelor acestei activităţi se construieşte tema concursului de arhitectură montană pentru Ţara Moţilor, proiectele rezultate fiind preluate într-o broşură ce conţine explicaţii asupra valorii de patrimoniu a arhitecturii montane, a elementelor ce trebuie preluate de constructorii din zonă. Se va organiza o expoziţie itinerantă cu proiectele de arhitectură montană.

Studiul de patrimoniu şi peisaj cultural se va continua în teren pentru identificarea elementelor locale de arhitectură tradiţională şi a celor de peisaj cultural, realizarea studiului asupra arhitecturii locale din Ţara Moţilor în vederea redactării unor propuneri de includere a unor construcţii cu valoare patrimonială pe lista monumentelor de interes local, judeţean sau regional şi pentru elaborarea unui ghid turistic complex al zonei. Activitatea de diseminare prevede realizarea unor afişe care să atragă atenţia la nivel local asupra importanţei păstrării peisajului şi asupra reglementărilor ce trebuie respectate. Va fi creată o pagină de internet dedicată arhitecturii montane din zona Munţilor Apuseni pe site-ul Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania.

Atribuirea unor valori patrimoniale unor bunuri materiale cu relevanţă pentru comunitate (identitate şi dezvoltare) se va face prin implicarea comunităţii prin acţiuni de conştientizare, explicarea modurilor de utilizare a unui bun patrimonial, prezentarea comparativă a unor exemple de arhitectură autentică ce se încadrează contextului şi a unor elemente de arhitectură străină zonei etc. Participarea populaţiei în cadrul proiectului este una din cele mai importante activităţi. Se vor organiza întâlniri cu investitorii, elevii, administraţia locală şi localnicii pentru conştientizarea asupra valorii de patrimoniu a arhitecturii locale şi asupra pericolelor determinate de dezvoltarea turistică haotică.

Activitatea de comunicare a proiectului (prin articole de ziar, emisiuni TV, radio) este transversală în proiect, fiind determinantă pentru succesul acţiunii de conştientizare a populaţiei şi a administraţiei, creând în acelaşi timp premise pentru extinderea proiectului în regiunea învecinată zonei de studiu pe teritoriul Parcului Natural Apuseni.

Rezultatele cantitative se referă la elaborarea unor proiecte de arhitectură autentică montană rezultate prin concurs, un inventar de construcţii cu valoare culturală (locală, judeţeană sau regională), construcţii (locuinţe sau construcţii auxiliare) propuse pentru a fi declarate monumente de importanţă locală sau judeţeană, proiecte de construcţii care vor prelua ideile propuse prin concursul de arhitectură, studiu etnografic şi arhitectural asupra habitatelor din Ţara Moţilor, broşură ce prezintă elementele definitorii ale arhitecturii locale ce se recomandă a fi preluate de noile construcţii şi proiectele rezultate din concursul de arhitectură 1000 buc., ghid turistic cultural al zonei 1000 buc., 60 afişe de prezentare a elementelor specifice de arhitectură şi a regulamentului de urbanism în zonele turistice din Ţara Moţilor (comunele din Parcul Natural Apuseni etc.), pagină pe site-ul Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania cu rezultatele concursului de arhitectură, analizele de arhitectură realizate în cadrul proiectului, evenimente expoziţionale itinerante de arhitectură montană pentru zona Munţilor Apuseni, cel puţin 5 întâlniri cu populaţia (cetăţeni, investitori potenţiali din zonă, administraţia locală) pentru conştientizarea asupra valorilor culturale, nuclee de arhitectură tradiţională - construcţii pilot.

Rezultate calitative sunt în general pe termen mediu şi lung şi se referă atât la patrimoniu cât şi la valorificarea acestuia pentru întărirea identităţii şi la dezvoltarea comunităţii. Enumerăm aici păstrarea caracteristicilor peisajului cultural specific Ţării Moţilor, o mai bună cunoaştere şi vizibilitate a patrimoniului cultural al zonei, o dezvoltare turistică echilibrată în teritoriu prin integrarea elementelor de arhitectură populară şi peisaj cultural în oferta turistică, populaţie conştientizată asupra valorilor patrimoniului local, introducerea elementelor tradiţionale de arhitectură în noile construcţii, peisaj cultural nealterat prin stoparea construcţiilor străine peisajului montan ce duc la degradarea peisajului şi comunitate conştientizată asupra identităţii locale prin relevarea valorilor de patrimoniu. Proiectul este unul inovator în ceea ce priveşte analiza peisajului cultural şi poate constitui un model din punct de vedere metodologic pentru alte zone cu valoare peisagistică şi culturală din România.

Extinderea zonei de analiză a patrimoniului

Continuarea acestui proiect este necesară prin extinderea zonei de analiză a patrimoniului în zona montană cuprinsă în Parcul Natural Apuseni, o zonă cu mare valoare peisagistică deosebită, supusă în prezent presiunii turistice dar şi proiectelor de dezvoltare a infrastructurii, implicit riscului dezvoltărilor rapide şi necontrolate. Este posibilă realizarea unui proiect cultural judeţean sau interregional, cu participarea regiunilor Centru şi Nord-Vest.

Trecerea de la cercetare la proiect comunitar

Acţiunea de identificare a unor construcţii cu valoare patrimonială face posibilă strămutarea unor locuinţe părăsite în zona centrală a platoului Gheţari unde există teren rezervat pentru proiecte culturale. Mutarea unor gospodării părăsite în zona turistică, cu respectarea caracterului risipit al locuinţelor va face mai vizibil patrimoniul material cultural al Munţilor Apuseni, fiind astfel posibilă constituirea în viitor a unei rezervaţii de arhitectură.

 

Partenerii

Primăria comunei Gîrda de Sus a facilitat accesul echipei de proiect în comunitate, a participat la activităţile în care a fost vizată: ca potenţial beneficiar al proiectelor de arhitectură şi ca particpant la sesiunea de conştientizare a patrimoniului local. Consiliul Judeţean Alba a finanţat cu 20.000 RON tipărirea ghidului turistic cultural. Ca autoritate judeţeană în domeniul amenajării teritoriului, prin arhitectul şef al judeţului, aceasta a fost implicată în toate activităţile de diseminare, a fost invitată să participe la prezentarea rezultatelor concursului de arhitectură, la sesiunea de conştientizare a administraţiei locale privind patrimoniul cultural local etc. Universitatea Albert Ludwigs Freiburg a participat printr-un cercetător al Institutului pentru Amenajarea Mediului care a coordonat un proiect amplu de cercetare în zonă, Proiectul Apuseni în perioada 2000-2004. Astfel, au fost continuate unele din activităţile iniţiate în proiect legate de realizarea unui ghid turistic cultural şi identificarea peisajului cultural. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a fost implicat prin participarea unui specialist etnograf care a făcut parte din echipa de experţi şi a coordonat echipa interdisciplinară de studenţi. Administraţia Parcului Natural Apuseni a fost informată asupra activităţilor proiectului şi a primit materialele care au rezultat din proiect.

Arh. Şerban ŢIGĂNAŞSoc. Simona BRANIŞTE

 

Preşedinte OAR TransilvaniaCoordonator proiect

 

Prezentarea generală a comunei Gîrda de Sus

Comuna Gîrda de Sus este situată în N-V judeţului Alba în partea centrala a Muntilor Apuseni, în Masivul Bihorului, pe cursul superior al Arieşului Mare iar ca particularitate regională aparţine Ţării Moţilor. Este delimitată la nord de comuna Beliş (jud. Cluj), la vest de comuna Arieşeni şi la est de comuna Scărişoara şi la sud de comunele Avram Iancu şi Poiana Vadului (jud. Alba).

Teritoriul administrativ are o suprafaţă de 8270 ha şi cuprinde 17 sate: Gîrda de Sus-reşedinţă de comună, Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordincuşii, Dobreşti, Gheţari, Gîrda Seacă, Hănăseşti, Huzăreşti, Izvoarele, Mununa, Ocoale, Plai, Plişti, Scoarţa, Suceşti şi Snide. Localităţile componente ale comunei Gîrda de Sus sunt sate de munte cu vatră răsfirată, casele fiind împrăştiate pe cca. 60 kmp, pe o diferenţă de nivel cuprinsă între 775 m şi 1380 m. O mare parte din teritoriul comunei este inclus în Parcul Natural Apuseni (64,75%), respectiv zona delimitată de râul Arieş spre nord.

La 1 iulie 2006 populaţia comunei Gîrda de Sus număra 1838 locuitori, iar populaţia satelor din zona cu valoare de peisaj cultural număra 116 locuitori (satul Gheţari), 96 locuitori (Hănăşeşti), 90 locuitori (satul Munună), 23 locuitori (satul Dealu Ordâncuşii) şi 270 locuitori (satul Ocoale) . După 2000 s-a observat un proces de stabilizare a populaţiei ce s-a datorat intensificării activităţilor turistice şi creşterii atracţiei comunei pentru investiţii în turism.

Principala cale de acces care străbate teritoriul comunei este DN 75 limita jud. Bihor–Arieşeni–Gîrda de Sus–Cîmpeni–Sălciua de Jos–limita judeţului Cluj. Din D.N. 75 se desprinde D.J. 750 (Gîrda de Sus - Ordîncuşa – Gheţar) în lungime de 25 km asfaltat parţial, pînă la ieşirea din Cheile Ordîcuşei iar restul pietruit, cu porţiuni accidentate şi care asigură legătura cu Gheţarul Scărişoara.

Pe teritoriul comunei Gîrda de Sus se găsesc numeroase rezervaţii şi monumente ale naturii de importanţă naţională înscrise în legea 5/2000. Parcul Natural Apuseni ocupă mai bine de jumătate din teritoriul comunei pe partea stângă a Văii Ariesului Mare, pe cuprinsul căruia se întâlnesc numeroase rezervaţii naturale. Localităţile aflate pe teritoriul Parcului Natural Apuseni sunt Dealu Frumos, Dealu Ordâncuşii, Dobreşti, Gîrda Seacă, Gheţar, Hănăseşti, Izvoarele, Mununa, Ocoale şi Plişti.