Aparitii media
In continuare vor fi prezentate articole aparute in preasa scrisa in urma proiectului "Tara Motilor"
"Ordinul Arhitectilor filiala Transilvania si CJ Alba vor sa stopeze constructiile haotice din tara Motilor
O initiativa demna de copiat au avut Consiliul Judetean Alba si Ordinul Arhitectilor filiala Transilvania, care au pornit o actiune complexa de stopare a constructiilor haotice in Tara Motilor, constructii care nu mai respecta sub nicio forma specificul local. Acest lucru poate dauna turismului din zona, scazand actractivitatea localitatilor din Apuseni.
Cele doua institutii au organizat un concurs national de arhitectura montana, menit sa aduca in atentia publicului diferite variante de constructii care sa imbine modernul cu specificul local. Daca arhitectii “au percutat”, venind la concurs chiar si arhitecti francezi (culmea, cei din judetele Alba si Cluj, pe raza carora se afla Tara Motilor au ignorat evenimentul), edilii din localitatile vizate n-au dorit sa afle ce propun specialistii pentru dezvoltarea turistica a localitatilor pe care le conduc. Invitati la o dezbatere organizata la sediul CJ Alba, ce a avut ca tema "Arhitectura si peisajul cultural din Muntii Apuseni - resurse pentru dezvoltarea turistica locala", primarii nu s-au prezentat, cu o exceptie, el din comuna Girda de Sus, Marin Varciu. Poate ca nu au avut timp, poate ca nu i-a interesat, ori poate ca sunt dintre cei care prefera casoaiele cu multe etaje si turnulete propuse de noii arhitecti sefi ai tarii, bulibasele. Poate ca legea alegerilor este prea blanda in privinta conditiilor de candidatura la functia de primar. Poate ca ar trebui ridicata stacheta studiilor. Sau poate ar trebui introduse dupa alegeri niste cursuri in cateva domenii de activitate, inclusiv estetica urbanistica, iar primarii sa fie examinati asa cum se intampla cu inlatii functionari. Poate asa vor deveni mai receptivi la anumite probleme.
La evenimentul de la CJ Alba, au fost prezenti Serban Tiganas, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Transilvania si cercetator etnograf dr. Augustin Goia, specialist in arhitectura traditionala si peisajul cultural din Muntii Apuseni. Au fost lansate in cadrul intrunirii doua lucrari finantate de CJ Alba, "Ghidul turistic complex pentru zona Ghetarului Scarisoara" si "Ghidul de construire pentru pastrarea specificului local". Primul dintre ele isi propune evidentierea insemnelor culturale ce au marcat mediul natural al Platoului Scarisoara, dandu-i acestuia si valentele unui peisaj cultural si nu doar natural. Celalalt ghid are ca obiectiv prezentarea elementelor de arhitectura traditionala recomandate de catre arhitecti a fi preluate de noile constructii turistice sau de locuit din zona.
Se vor putea astfel realiza constructii integrate in peisaj, putandu-se totodata prelua, chiar si adapta, materiale si tehnici constructive traditionale, specifice acestei zone. Constructorii locuintelor traditionale de pe platoul Ghetari au fost nevoiti sa rezolve problema amplasarii acestora pe pantele abrupte, unde solul, spalat de ape, era subtire, deoarece zonele joase, cu sol profund, erau rezervate cultivarii. Casa traditionala din Tara Motilor are peretii realizati din barne de rasinoase. Pe Platoul Ghetari, care este situat la 1.100 metri inaltime, se afla si celebrul "Ghetar de la Scarisoara". CJ Alba este prima autoritate judeteana din tara care are in structura sa o entitate destinata strict problematicii peisajului."
Adevarul - 2008-03-29
"Salvarea Ţării Moţilor, dezbătută la Cluj de Alice Baciu
Arhitecţii din Ardeal îşi propun să salveze valorile tradiţionale şi peisajele culturale specifice din zona Platoului Gheţarului Scărişoara şi includerea acestora în oferta turistică locală.
Filiala Transilvania a Or¬dinului Arhi¬tecţilor (OAR) a lansat, joi, la Cluj, pro¬¬iectul „Ţara Mo¬ţilor - patri¬moniu cultural euro¬pean", în colaborare cu Pri¬măria Gârda de Sus, Consiliul Judeţean Alba, Universitatea Freiburg şi Muzeul Unirii din Alba. „Proiectul este unul pilot, dar sper că acesta va fi replicat şi de alte comunităţi din ţară", a precizat pre¬şedintele OAR Transilvania, Şerban Ţigănaş. Activităţile din program vizează identificarea elementelor locale de arhitectură tradiţională, lansarea unui concurs de arhitectură montană şi elaborarea unui ghid turistic şi a unei pagini de internet a zonei. (Alice Baciu)."
"Premiera nationala
AUTOR: MIHAELA MORARU
DATA PUBLICARII: 08/09/2008
In aceasta perioada, in judetul Alba, se desfasoara doua concursuri nationale de arhitectura montana, care reprezinta o premiera pentru Romania. Acestea sint parte a proiectului “Tara Motilor - patrimoniu cultural european” ce se deruleaza in Muntii Apuseni, in comuna Girda de Sus, mai exact pe Platoul Ghetarului Scarisoara.
Proiectul se doreste a fi un semnal de alarma si o reactie la dezvoltarile turistice haotice, care nu iau in considerare specificul arhitecturii locale, textura traditionala, aerata, a vechilor asezari motesti si conduc astfel la degradarea peisajului montan. Initiativa se bucura de sprijinul Administratiei Fondului Cultural National, care a fost de acord sa suporte aproape jumatate din costuri, adica 43.000 lei din 90.000 lei. Restul banilor sint asigurati de Consiliul Judetean Alba care participa cu 20.000 lei (22%) si de Ordinul Arhitectilor din Romania, filiala Transilvania care va participa cu 27.000 lei (30%).
Doua competitii
Ordinul Arhitectilor din Romania asigura finantarea pentru concursurile de arhitectura si s-a implicat si in organizarea taberei de arhitectura care s-a desfasurat, luna trecuta, la Girda. “Sint doua concursuri nationale de arhitectura montana, in premiera in Romania, pe zona Tarii Motilor”, a declarat managerul de proiect, Simona Braniste.
Ea a precizat ca un concurs este dedicat proiectarii caminului cultural, ca centru comunitar multifunctional. In cadrul taberei, arhitectii inscrisi in concurs au avut o intilnire cu cel care a facut tema concursului, cu administratia locala si au vizitat locul, urmind sa vina cu un proiect care se incadreaza in peisajul local, dar cu o cladire care sa fie mult mai versatila decit un camin cultural obisnuit.
“Al doilea concurs este adresat studentilor si arhitectilor stagiari, cei care inca nu au drept de semnatura. Tema este o pensiune in Muntii Apuseni. Si au primit o documentatie foarte mare privind arhitectura din zona. Jurizarea se va face in octombrie. Va fi o expozitie mare, cu toate proiectele, vom face unul sau doua cataloage, care vor ajunge la primarii pentru ca investitorii sa aiba o imagine ce ar insemna traditional, dar cu conditii moderne. Pentru ca oamenii, acolo, poate unii dintre ei au crezut ca noi militam pentru traditional, ca vrem sa-i intoarcem in timp, ei sa traiasca in trecut. Dar nu-i vorba de asa ceva. Este vorba despre o fatada care e in armonie cu peisajul si inauntru sa ai conditii moderne”, a explicat Simona Braniste.
Camin cultural inedit
“Ar fi un prim pas si un rezultat bun al proiectului in momentul in care se va inaugura caminul cultural ca rezultat al concursului de arhitectura. Pentru ca la ei se merge foarte mult pe puterea exemplului si atunci respectivul camin cultural nu se doreste doar un spatiu pentru spectacole, ci vor sa fie chiar si gradinita, loc de lasat copiii pentru turistii straini sau romani care merg la ghetar. Poate sa fie spatiu de degustare a mincarurilor traditionale ale comunitatii. Deci se doreste o functiune destul de flexibila”, a explicat Oana Tiganea, responsabilul pe partea de arhitectura a proiectului, ce se doreste de la acest inedit camin cultural.
Catalog cu modele de pensiuni
In urma concursului de arhitectura dedicat studentilor, va rezulta un catalog care va cuprinde modele de pensiuni “agreate”, care va fi pus gratuit la dispozitia autoritatilor locale, astfel incit orice investitor sa se poata “inspira” pentru o viitoare constructie cu aceasta destinatie.
“Singurul lucru este sa doreasca sa si le faca (... ) In 15 octombrie se vor acorda premiile la concursul de arhitectura. Cind se declara cistigatorul vor incepe discutiile intre primarie si cel care va face proiectul”, a mai mentionat Oana Tiganea, precizind ca temele concursurilor de arhitectura pot fi descarcate la adresa de internet http:// www. oar.org.ro/concursuri.
“Pentru o parte din proiect, finalizarea va fi in septembrie, prin publicatiile pe care le realizam. Facem aceste publicatii, mai avem intilniri cu administratiile locale din zona Parcului Natural Apuseni si cu administratia Parcului, ca sa informam, sa prezentam proiectul si sa vedem daca exista interes si in alte comune de a realiza studiu etnografic sau de a face un concurs de arhitectura”, a mai declarat Simona Braniste.
Ea nu a ascuns faptul ca reusita concursului de arhitectura ar insemna un pas important pentru succesul intregului proiect. “Atunci cind vor fi citeva case, citeva pensiuni construite intr-un stil local, cu materiale locale... si daca oamenii vor folosi mai mult lemn. Sau daca consiliul judetean sau alte autoritati publice vor hotari sa aloce o subventie pentru cei care vor sa construiasca cu materiale locale si intr-un stil traditional. Sau daca oamenii vor cere sfatul unor specialisti. Sau daca primaria va fi mai aspra si le va cere investitorilor sa pastreze un stil local. Asta cred ca ar fi un succes”, a sintetizat Simona Braniste elementele care crede ca ar arata ca proiectul a fost un succes.
Restrictii
Ceva mai neplacut pentru oameni este introducerea unor restrictii destul de dure prin Regulamentul Local de Urbanism, dar si obligativitatea ca pentru orice noua constructie sa se obtina si avizul Consiliului Judetean Alba. “Regulamentul local de urbanism este un pic mai dur. Elemente restrictive apar inclusiv in ceea ce priveste procentul de ocupare a terenului si este destul de dur, pentru ca se doreste pastrarea imaginii aerate a satului de munte. Apoi la nivel de finisaje, de culori, de materiale, de pante, absolut tot cuprinde (...) Nu se lasa numai la nivel local, ci si consiliul judetean va avea un cuvint de spus in privinta realizarii constructiilor in zona. Ei, oamenii din zona, o vad ca o birocratie in plus, dar pentru rezultatul asteptat e absolut necesar”, a afirmat Oana Tiganea, precizind ca si oamenii au fost totusi de acord ca nu vor ca zona sa devina un al doilea Arieseni, cu pensiuni de cinci nivele la drumul principal, ci sa pastreze specificul zonei si sa atraga alt tip de turisti, care pot sa fie si mult mai profitabili decit cei care prefera o aglomerare.
“La intilnirile pe care le-am organizat, am chemat si intreprinzatori si persoane care au pensiuni turistice, inclusiv din Girda si Arieseni. Au venit destul de multi. Au fost cam vreo 40 de oameni. Remodelarea caselor a stirnit foarte mult interes. Studentii arhitecti s-au deplasat in teren si i-au consiliat pe oameni cum sa faca, pentru ca acolo casele s-au facut dintotdeauna cu mesteri. N-a ajuns picior de arhitect in zona aceea inalta. (...) Pina acum, acea arhitectura era de foarte mare bun simt, dar acum imita urbanul... Acolo e o tara intr-o tara, ei isi fac legea acolo... In regulamentul nou, se cere ca orice constructie din zona inalta si cu valoare de peisaj cultural sa fie autorizata de consiliul judetean, fiindca e interes turistic si de pastrare a peisajului. Putin il degreveaza si pe primar, care este supus unor presiuni foarte mari acolo, imi inchipui: neamuri, prieteni, investitori cu bani... Poate ca va ajuta sa se pastreze. Opinia mea, si a altor arhitecti, este ca se va degrada totusi zona, dar poate nu asa de mult”, a completat Simona Braniste."
"DATA PUBLICARII: 02/09/2008
Intr-o vreme in care modernitatea este aclamata cam de toata lumea, un grup de oameni, cei mai multi tineri, lupta pentru pastrarea frumusetii aproape arhaice a Tarii Motilor.
a prima vedere, ei par a se pune “impotriva curentului” dar, de fapt, sint pionieri intr-un nou domeniu, cel al peisajului cultural. Iar daca acest lucru inseamna includerea unor suri in categoria monumentelor, fac aceasta propunere fara ezitare.
Proiectul “Tara Motilor - patrimoniu cultural european” se deruleaza in Muntii Apuseni, in comuna Girda de Sus, mai exact pe Platoul Ghetarului Scarisoara, si se doreste a fi un semnal de alarma si o reactie la dezvoltarile turistice haotice, care nu iau in considerare specificul arhitecturii locale, textura traditionala, aerata, a vechilor asezari motesti si conduc astfel la degradarea peisajului montan.
Administratia Fondului Cultural National a considerat acest proiect atit de interesant, incit l-a selectionat spre finantare in cadrul concursului de proiecte din toamna anului 2007, unde a obtinut cel mai mare punctaj la sectiunea Patrimoniu Cultural National si s-a angajat sa suporte aproape jumatate din costuri, adica 43.000 lei din 90.000 lei. Restul banilor sint asigurati de Consiliul Judetean Alba care participa cu 20.000 lei (22%) si de Ordinul Arhitectilor din România, filiala Transilvania care va participa cu 27.000 lei (30%). Ceilalti parteneri in cadrul proiectului sint Primaria comunei Girda de Sus, Universitatea din Freiburg si Muzeul National al Unirii Alba Iulia.
Tabara de arhitectura
O parte importanta a proiectului a constituit-o tabara de arhitectura care s-a desfasurat recent la Girda. Aceasta le-a dat ocazia specialistilor sa discute cu localnicii, sa afle ce nevoi au, sa le explice cum vad ei viitorul zonei si sa incerce sa gaseasca o cale de a-i convinge sa pastreze unul din cele mai de pret bunuri pe care le au, peisajul cultural. In urma taberei, se vor “naste” si o serie de premiere pentru Romania, intre care cea mai inedita pentru omul de rind va fi propunerea includerii unor suri in categoria monumentelor.
“Tabara este doar o etapa, pentru ca se dorea foarte mult realizarea muncii pe teren, constientizarea populatiei in ceea ce priveste valorile existente in zona, in special in ce priveste arhitectura traditionala. Se doreste realizarea unui ghid turistic care sa evidentieze mai multe posibile trasee care sa tina lumea mai mult de o zi-doua in zona, pe platoul Ghetarilor. Pe moment, lumea merge la pestera si pleaca. Oamenii habar n-au ce se mai poate vizita. Si atunci se mizeaza foarte mult pe arhitectura traditionala, surile poligonale, tot felul de elemente de peisaj care evidentiaza muncile pe care le-au avut. Si aici apare notiunea de peisaj cultural”, a declarat Oana Tiganea, coordonatorul pe partea de arhitectura a proiectului.
“Am facut un studiu sociologic, am facut o inventariere a elementelor de peisaj cultural din teren pentru a face un ghid turistic complex, care sa contina si elemente de peisaj cultural si elementele naturale care sint bine cunoscute in zona. Acest ghid este, sa-i spunem, experimental, numai pentru zona aceea inalta, cu scopul de a retine turistii mai mult, pentru ca acum exista un singur obiectiv si turistii se pling ca nu au ce sa faca in zona. Si atunci, noi vrem sa sustinem dezvoltarea turismului in zona prin cresterea duratei de sedere acolo, oferindu-le acest ghid”, a completat Simona Braniste, managerul de proiect.
In total, 14 specialisti - arhitecti, sociologi, etnografi si specilisti in peisajul cultural - au lucrat impreuna, in tabara, pentru acest proiect.
Ghid in premiera
“Acest ghid ar fi inedit in Romania, pentru ca notiunea aceasta de peisaj cultural inca nu e raspindita si inca nu este intrata in limbajul curent. Un astfel de ghid reprezinta o premiera. Trebuie spus ca ghidul este finantat de Consiliul Judetean Alba si va fi prezentat la Tirgul de Turism de la Albac. Mai facem inca un ghid pentru administratia locala - din Girda, in cazul acesta - dar care poate fi preluat de toate comunele din Parcul Natural Apuseni, pentru ca se poate generaliza si reglementarile pot fi preluate in toate comunele. Prin planul urbanistic general, s-a realizat un regulament foarte strict pentru zona inalta. Prin intilnirea cu populatia si administratia am vrut sa justificam de ce s-au propus reglementari atit de stricte. Oamenii au reactionat destul de bine. Au fost interesati mai ales de ceea ce au zis turistii ca doresc in zona. E normal sa vrea sa cunoasca ce vrea turistul, care este cererea de pe piata. Dar este nevoie de foarte multa fermitate din partea administratiei locale”, a precizat Simona Braniste.
“In tabara, s-a facut munca de teren pentru identificare celor trei trasee care vor fi propuse in ghidul turistic. Aceste trasee cuprind atit constructii traditionale, a fost treaba studentilor de la arhitectura sa le masoare si sa faca releveele pentru a le redacta, dar cuprind si elemente de peisaj caracteristic. De pilda molizii cu o coroana tip luminare, foarte sus, pentru ca cetina le era taiata sa fie folosita pentru acoperisuri. Apoi, alti brazi care au fost ciopliti pentru rasina si au ramas scobiturile, apoi sint gramadarele de piatra... Tot felul de urme ale activitatii localnicilor in zona. Si toate, si peisajul, dar si constructiile traditionale sint puncte importante pe traseele respective (...) Sociologii au avut partea lor de teren si au intrat in contact cu turistii, i-au intrebat ce le place si ce nu, ce vor, ce nu vor, ce elemente caracteristice ar aprecia la o pensiune si ce nu. Si pe baza cercetarii lor a rezultat un tabel foarte schematic cu: turistii vor asta nu vor asta, inclusiv ca nu vor balustrade de inox ci de lemn, ca vor terase pentru ca socializeaza, nu vor spatii inchise, vor constructii din lemn, nu vor case colorate in portocaliu. Practic este baza regulamentului, dar a rezultat si din cercetarea sociologica”, a facut Oana Tiganea o sinteza a celor intimplate in tabara.
Suri valoroase
Activitatea din tabara a fost una foarte complexa, iar pentru arhitecti a fost o adevarata provocare, ei venind si cu propuneri concrete de refunctionalizare a unor constructii traditionale pentru a fi transformate in pensiuni, dar si cu propunerea de incadrare a unor imobile in categoria monumentelor, astfel incit acestea sa fie protejate. “Pentru a realiza si ghidul respectiv pentru a evidentia traseele care se vor face, daca se puncteaza obiective turistice, ca suri sau alte constructii, ele trebuie sa fie declarate monumente. Si tabara a mai avut si aceasta parte de realizare a releveelor pentru constructiile traditionale, pentru a se intocmi fisele de monumente si pentru a se avea o evidenta clara a obiectivelor turistice. In momentul in care aceste cladiri devin monumente, ele ar trebui sa aiba o protectie asupra lor si nu se poate interveni, nu se pot distruge, ele trebuie conservate si restaurate (...) Cred ca vor fi propuse sa fie de importanta nationala, pentru ca anumite elemente structurale, tipologii planimetrice, sint specifice nu numai zonei si tarii, dar sint constructii unice in Europa. De exemplu, in ce priveste acoperirea cu cetina si acoperisurile in patru ape cu cetina, cu capriori curbi, aceste constructii sint unice in Europa”, a afirmat Oana Tiganea.
Ea a mentionat ca in zona se mai pastreaza putine constructii de acest gen si a apreciat rezultatele Proiectului Apuseni care s-a derulat anterior in zona si in cadrul caruia s-a reusit sa se reconstruiasca o sura de acest gen, care este centru de informare pe Platoul Ghetari.
“Mai exista in zona citeva astfel de suri si mai sint folosite. Vorbim despre o sura poligonala care este foarte caracteristica, deci nu-s numai planimetrii simple, dreptungiulare, apar tot felul de poligoane, octogoane si toate sint acoperite cu cetina... si chiar sint folosite. In momentul in care se intocmesc aceste fise de monument pentru a fi inaintata lista, trebuie neaparat acordul proprietarilor. Nu poti sa faci absolut nimic, fara acordul proprietarilor. Si aici intra partea de constientizare a populatiei, care s-a realizat tot in tabara, prin trei intilniri succesive. Nu am dorit sa fie doar un discurs (...) ci efectiv am luat doua case vechi distruse si le-am aratat: << Aveti posibilitatea de a pastra aspectul exterior pentru ca asta atrage turistii, aveti posibilitatea de a prelucra anumite elemente traditionale si, pe de alta parte, la interior sa va introduceti toata zona de confort necesara>>. Pentru ca ei deja asociaza casele vechi cu viata grea, disconfort si asa mai departe, pe cind o casa noua tencuita portocaliu, cu baie si cu gresie li se pare mult mai buna”, a mai spus Oana Tiganea.
Ea a precizat ca sapte constructii sint vizate pentru a fi propuse ca monumente, intre care predomina surile pentru ca au o structura mai speciala, dar sint incluse si case traditionale, cu anumite planimetrii aparte.
Situatie dificila
Ea a mentionat ca, din ceea ce a discutat cu oamenii si-a dat seama ca sint intr-o situatie destul de dificila, dar pe care ei o constientizeaza. “Lor li se cam termina lemnul, in sensul ca restrictiile in privinta defrisarilor sint tot mai mari (...) In momentul in care se termina cu lemnul, ei isi dau seama ca nu mai pot trai decit din turism. Sint foarte constienti de lucrul acesta. (...) Multi dintre ei au venit la noi si ne-au spus <<noi avem casute mici, taranesti de genul acesta, dar niciodata nu ne-am gindit ca din camara putem face baie si deja avem doua camere de locuit plus o baie, tot confortul si se poate da in functiune>>. Multi dintre ei vor sa isi transforme casele in pensiuni si sa inceapa... Si-au dat si ei seama ca pentru a-i tine pe turisti mai trebuie ceva, dar niciodata nu s-au gindit ca surile lor pot sa fie atractii sau peisajul poate sa fie principalul element”, a povestit Oana Tiganea. Si a completat zimbind ca localnicii au intrebat chiar daca i-ar tine pe turisti mai mult daca ar face paint-ball. “Pina la urma au zis ca e mai bine sa ii duca cu caruta si sa vada peisajul”, a precizat aceasta.
Situatia dificila a oamenilor din zona a fost subliniata si de managerul de proiect. “De ce oamenii nu lucreaza cu lemn? Pentru ca lemnul este mai scump decit BCA-ul si problema, de fapt, este financiara. Daca ar fi o subventie care sa suporte diferenta intre lemn si BCA... Oamenii trebuie si stimulati financiar. Noi impunem prin regulament folosirea lemnului, dar daca nu ii ajuti si numai le ceri sa foloseasca lemnul, e greu (...) Un localnic a spus ca padurea se indeparteaza. Padurea se indeparteaza tot mai mult, pentru ca ei au exploatat mult si acum este tot mai greu sa exploateze pentru ca trebuie sa mearga pe nu stiu ce inaltimi si sa aduca lemnul, sa il coboare cu calul... e tot mai dificil. Problema este si financiara, nu numai de gust. As vrea, in a doua etapa sa facem lobby pentru crearea unui fond pentru respectarea peisajului cultural si arhitecturii traditionale in Tara Motilor. Ar putea fi un al doilea pas”, a dezvaluit Simona Braniste una din initiativele viitoare.
Lupta pentru fatade
De fapt, oamenii din zona exploateaza lemnul, dar prefera sa il vinda si sa-si ridice casele din BCA, pentru ca le mai ramin si bani pentru amenajarea noilor locuinte. Problema este ca asa au aparut renumitele vile portocalii sau in alte culori tipatoare, care “dau ca nuca in perete” in acest peisaj care isi mai pastreaza autenticitatea. “Aceste vile nu sint integrate in peisaj, chiar nu au ce cauta (...) Noi am luat in discutie, in tabara, si cladirile respective si am propus o refatadizare a lor. Sint doua categorii. Unde s-a inceput deja constructia, dar nu sint finisate si au un potential de a se termina cu o tenta traditionala si sa se incadreze in peisaj si categoria de cladiri care sint gata zugravite, in culori stridente, care nu au nici o legatura cu zona si am propus refatadizari. Este un pic utopic, pentru ca omul si-a facut deja casa si curind nu o s-o mai refaca. In schimb, treptat isi vor da si ei seama ce categorie de turisti atrage respectiva pensiune sau nu atrage. Deja s-a si concluzionat ca, turistii care merg in zona sint cei care vor liniste, vor drumetii, nu vor nebunie, nu vor drum asfaltat. (...) Deja exista foarte multi turisti, in special turisti straini, care asta vor: vor case traditionale, vor trasee, vor sa vada cum se lucra, cum se traia”, a aratat Oana Tiganea.
Refunctionalizarea caselor vechi pare sa fie o misiune destul de simpla din punctul de vedere al arhitectului. “Ei au o structura foarte speciala, in sensul ca toate acoperisurile sint foarte inalte si atunci se poate face mansarda si se poate utiliza spatiul respectiv”, a mentionat coordonatorul pe partea de arhitectura a proiectului, aratind concret o poza a unei case vechi si un desen cu modul in care ar putea arata acesta ulterior. "
