Tara Motilor-patrimoniu European
Concurs de arhitectura montana

Centru comunitar multifuncţional

CONCURSUL DE ARHITECTURĂ

CENTRUL COMUNITAR MULTIFUNCŢIONAL DIN SATUL GHEŢAR, COMUNA GÂRDA DE SUS, JUD. ALBA

TEMA CONCURSULUI

1. Specificaţii generale
2. Necesitatea concursului şi edificării obiectivului
3. Condiţii de temă
4. Concluzii
5. Anexe

1. Specificaţii generale

Concursul de soluţii este inclus între activităţile proiectului “Ţara Moţilor-patrimoniu cultural european”, desfăşurat de Filiala Teritorială Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România (prezentarea este disponibilă în documentaţia de concurs). Proiectul urmăreşte identificarea şi protejarea peisajului cultural şi a arhitecturii tradiţionale montane şi creşterea gradului de conştientizare şi de implicare a comunităţilor în valorificarea şi revitalizarea acestor valori. Concursul este de asemenea o procedură de achiziţie publică lansată de Primăria comunei Gârda de Sus, pentru investiţia unui centru comunitar multifuncţional necesar locuitorilor satului Gheţar, dar şi găzduirii unor activităţi ale comunei legate de promovarea obiectivelor de interes regional şi naţional, naturale şi culturale. Interesul crescând pentru această zonă se manifestă prin construcţii, dintre care cele noi de o calitate arhitectură în contrast puţin benefic cu valorile peisajului natural şi construit.

Astfel valorile deosebite ale patrimoniului arhitecturii montane, de o mare specificitatelocală, sunt ameninţate, atât de localnici (prin abandonarea lor din sistemul modern de valori menite să atragă turişti) şi de către unii dintre noii veniţi, care implementează elemente dăunătoare din acest punct de vedere o dată cu edificarea elementelor construite discordante, efecte nedorite ale „urbanizării montane” prin dezvoltare turistică distructivă.

2. Necesitatea concursului şi edificării obiectivului

Beneficiarul şi organizatorii acestui concurs intenţionează să ofere un model, standard de calitate prin exemplul clădirii publice, din punctul de vedere al armoniei încadrării în peisaj, al ofertei funcţionale, al integrării aspectelor legate de înţelegerea, şi preluarea (chiar şi adaptată) a materialelor şi tehnicilor constructive tradiţionale specifice acestei zone, amplu descrise în anexele documentaţiei. Noul centru comunitar va trebui să asigure acoperirea (chiar şi parţială) a cererii turiştilor, prin oferirea de informaţii în concordanţă cu oferta culinară pentru public.

Ministerul Culturii şi Cultelor are în derulare un program prin care se asigură finanţarea unor cămine culturale în zona rurală care utilizează un proiect tip. Riscul de a implementa nediferenţiat un asemenea program, în special în zonele cu specific local şi valori de patrimoniu cultural, cum este şi zona Munţilor Apuseni – şi mai cu seamă teritoriul locuit al Parcului Natural Apuseni – este major. Proiectul noului Centru Comunitar Gheţar este de a contrazice acest demers, prin exemplul superior calitativ al proiectului unicat, adaptat contextului şi valorilor locale. Beneficiile proiectului realizat trebuie să se traducă în repercusiuni economice pozitive pentru comunitatea locală, nu numai pentru administratorii centrului şi prin sporirea coeziunii sociale comunitare.

3. Condiţii de temă

Poziţionarea şi condiţiile de parcelă

Locaţia propusă se află în centrul de interes al platoului, înainte de continuarea traseului (fără maşina proprie) către peştera Scărişoara.

Poziţiei centrale i se adaugă orientarea favorabilă către acesta, cu o pantă uşoară cu cădere sudică.

Profilul funcţional al obiectivului:

Utilitatea principală a viitoarei construcţii este de a găzdui în principal evenimente dedicate comunităţii locale, ca spaţiu care asigură coeziunea şi contactul social, nefavorizate de oferta actuală de spaţii, pe platoul Gheţar. Categoriile de beneficiari ai centrului: sătenii platoului Gheţar, sătenii comunei Gârda de Sus şi ai comunelor vecine, turişti (practicanţi ai turismului montan, cultural, ştiinţific), grupuri specializate (speologi, etnografi, biologi etc.)

Categoriile principale de evenimente:

• Nunţi, botezuri şi alte evenimente cu caracter familial-comunitar (circa 200- 250 persoane în interior)
• Dezbateri de interes comunitar
• Evenimente culturale – concerte, proiecţii de filme, spectacole
• Sport pentru localnici, de o anvergură potrivită locului, cu îndrumare profesională (ex. întreţinere)
• Jocuri de societate pentru localnici (în spaţiile delimitate temporar)

De asemenea, fluxului turistic i se va putea oferi un spaţiu pentru evenimente temporare sau permanente: prezentări, expoziţii, concerte pentru public sau evenimente comunitare. Centrul va trebui să asigure alimentaţia publică, de tip cantină. Spaţiul poate să fie folosit şi pentru activităţi specializate, dintre care se detaşează activităţile grupurilor speologice, care s-au implicat deja în cel mai activ mod în sprijinirea comunităţii locale prin promovarea valorificării durabile a valorilor de peisaj şi culturale. Spaţiul trebuie sa poată găzdui cursuri şi prezentări specializate, de exemplu în legătura cu flora montană (650 de specii de plante, dintre care 250 medicinale, pe platou).

Temă program:

cu funcţiunile şi spaţiile principale minime:

• Holul de acces, cu garderobă şi grupuri sanitare şi accesul la sala mare şi eventual şi la alte spaţii;
• Sală comunitară cu scenă (mobilă, temporară, demontabilă) pentru evenimente. Se va avea în vedere corelarea înălţimii libere a sălii mari cu diferitele activităţi care necesita vizibilitate şi înălţime mai mare decât cea uzuală. Spaţiului sălii i se va asigura un înalt grad de flexibilitate (prezentat în scenarii funcţionale) pentru o suprafaţa de circa 100mp care va putea fi separată, pentru activităţi care nu necesită întreaga suprafaţă.
• Alimentaţie publică şi bar permanent pentru turişti, cu bucătărie tradiţională;
• Terasă cu acces direct (prin sas) din sala mare şi dinspre fluxul de servire al bucătăriei,
• Depozit materiale / mobilier – mese şi scaune;
• Grupuri sanitare pentru public, pe sexe;
• Bucătărie,
• Depozite specifice (ustensile, veselă şi alimente)
• Grupuri sanitare personal cu duşuri şi vestiar pentru personalul intern şi pentru oaspeţi (artişti);
• 1 birou administrator;

Terasă publică pentru servirea mesei şi extinderea spaţiului interior la evenimentele cu public numeros (nunţi)

• Depozit lemne (încălzirea se face cu centrală pe lemne).
• Indici urbanistici propuşi: POT 50%, CUT 1,1
• Regim generic de înălţime demisol, parter, etaj 1 sau mansardă.

Conectarea la reţele edilitare

• alimentarea cu apă – funcţională
• canalizarea – soluţie locală
• gaze naturale – reţea inexistentă, soluţii locale (butelii)
• electricitate – reţea funcţională

Locurile de parcare necesare vor fi asigurate preponderent în spaţiul public al platoului. După posibilităţile oferite de proiect, se va aprecia oferta de locuri de parcare pe parcela proprie a centrului, integrate în clădire sau separate. Nu se impune acces carosabil către dotările Centrului, accesul putând fi făcut pe alei integrate în amenajarea parcelei şi peisaj.

4. Concluzii

În vederea dimensionării şi rezolvării aspectelor funcţionale, se vor avea în vedere şi respecta normativele şi legislaţia în vigoare.

Atât în structurarea formală şi funcţionarea centrului, precum şi pentru poziţionarea acestuia pe parcelă se vor avea în vedere aspectele legate de:

• flexibilitate spaţială interioară şi exterioară
• mobilitatea şi flexibilitatea mobilării interioare şi exterioare
• contactul intre spaţiul interior si exterior.

Mobilarea şi compartimentările mobile trebuie să aibă un grad înalt de flexibilitate/pliabilitate, rezultând un volum minim de depozitare. Ele vor fi realizate cu un grad tehnic ghidat de simplitate şi eficienţă tehnologică, cu mijloace care corespund intenţiei si scopului proiectului, mai degrabă „low tech” decât atingerea unui nivel „high-tech”.

Materiale şi resurse

Se vor încuraja materiale şi aspecte ale tehnicilor tradiţionale de construire, precum şi echilibrul între efortul necesar pentru edificare şi efectul care va fi obţinut cu aceasta.

Criterii de apreciere a proiectelor

• viabilitatea soluţiei din punct de vedere urbanistic, al respectării elementelor de bază ale peisajului cultural al zonei de încadrare şi al încadrării armonioase în context;
• adaptarea la constrângerile amplasamentului;
• calitatea plastic-volumetrică şi de imagine;
• calitatea funcţională şi capacitatea de adaptabilitate funcţională a spaţiilor la activităţile preconizate de beneficiar a se desfăşura în clădire şi în amplasament;
• evitarea pastişelor şi a modelelor din alte regiuni (ex. acoperiş „tip Predeal” sau alte „modele”).