Opinii despre arhitectura caselor şi pensiunilor
Opinii despre arhitectura caselor şi pensiunilor
Pentru a evidenţia mai bine diferenţele şi similarităţile intre opiniile turiştilor şi localnicilor, o parte a datelor le vom prezenta intr-un tabel comparativ cu doua coloane corespunzatoare celor doua categorii de actori sociali.
Opiniile turiştilor despre arhitectura caselor şi pensiunilor | Opiniile localnicilor despre arhitectura caselor şi pensiunilor |
Amplasarea construcţiei (casa, pensiune) in opinia turistilor Referitor la acest aspect există un consens în opiniile tuturor turiştilor constanti intervievaţi. Aceştia consideră că satele răsfirate ţin de specificul Munţilor Apuseni, iar construcţia noilor pensiuni ar trebui să respecte acest specific. Pentru ei, această distanţă mare între construcţii şi amplasarea mai retrasă de la drum oferă liniştea şi peisajul căutate.
Este foarte frumos să vezi o singură casă într-un spaţiu mai larg şi nu mai multe înghesuite la un loc (turist belgian, 20 ani). Să fie mai departe de drum, să fie linişte (turist român, 35 ani). În toţi Apusenii nu vezi casă lângă casă. Ăsta e specificul: sate răsfirate. Ar fi penibil să faci un ansamblu de 3 hoteluri legate şi cu parcarea cât la mall. Deci, nu, nu merge (turist român, 28 ani). | Amplasarea construcţiei (casa, pensiune) in opinia localnicilor Opiniile localnicilor se înscriu pe două linii diferite: cei care au înţeles nevoia turiştilor de a evada din agitaţia oraşelor şi de a fi retraşi într-un spaţiu liniştit, departe de drum şi de alte construcţii, în timp ce ceilalţi –nu văd nicio problema în a se construi aproape de stradă şi de alţi vecini.
Că dacă nu se făcea drum, aici făceam pensiunea. Am zis să nu o fac în picioarele oamenilor (localnic întreprinzător, 42 ani). Nu-mi place aspectul că îs toate laolaltă, îs prea lângă drum, că doar turiştii când vin nu-s sătuli de hărmălaie, de gălăgie? (localnica întreprinzătoare, 41 ani).
Aspectul e frumos unde au casa, dar a pus-o lângă un vârf de piatră, iar acolo nu circula atâta lume. Era mai bine langa drum (localnică, 39 ani). |
| Aspectul general al construcţiei si materiale de construcţie in opinia turistilor Turistii de tranzit sunt doritori de confort, fără a avea mari pretenţii legate de estetica locurilor de cazare, ei apreciind toate tipurile de construcţii moderne atât timp cât le satisfac nevoia de confort. Cea de-a doua categorie de turisti este de asemenea doritoare de confort, însa, în plus, îşi doreşte păstrarea specificului tradiţional al fiecărui loc pe care-l vizitează. Acesta este principalul motiv in funcţie de care îşi aleg obiectivele turistice şi pentru care au inclus platoul Ghetar din Munţii Apuseni în rândul destinaţiilor preferate. Acest tip de turist apreciază si eticheteaza aspectul acestei zone ca fiind unul tradiţional, specific moţilor. Considera că este absolut necesară continuarea folosirii lemnului şi a altor materiale naturale pentru construcţiile caselor şi pensiunilor cu scopul păstrării farmecului şi atractivităţii acestui spaţiu. Işi explica si isi motivează preferinţa pentru platoul Ghetar punându-i în opoziţie lumea urbană din care încearcă să evadeze în timpul liber, definind urbanul cu etichete precum modern, beton, agitaţie, termopan, gresie, faianta etc. În acelaşi timp, mai pun în opoziţie zonele montane care au ajuns sa nu se mai diferenţieze cu nimic de urbanul în care locuiesc zi de zi. Cu alte cuvinte, din interviurile cu aceşti turişti s-au conturat dihotomii ca:
Aşadar, ei ar alege ca locuri de cazare fie case vechi, tradiţionale, dar îmbunătăţite cu baie, fie case noi, dar construite cu elemente tradiţionale. Casele vechi sunt extrem de pretuite datorita constructiei lor aproape in exclusivitate din lemn. Pentru casele noi, idealul turistilor ar fi tot construirea in intregime din lemn, insa totusi, accepta compromisul de a se construi parterul din materiale mai moderne (precum BCA), cu conditia sa aiba modele decorative de lemn care sa mascheze oarecum betonul, iar mansarda/ etajul sa fie din lemn. Opinia turiştilor de tranzit E mai frumos la Arieşeni ca-s pensiuni mari si multa lume! (turist roman, 28 ani) Opinia turiştilor constanti Casa I (vezi Anexa B) este frumoasa, dar nu se potriveşte in peisaj. Nu este specifica pentru aceasta zona, merge intr-un oraş, dar nu in Munţii Apuseni, nu in Tara Moţilor. Casa H este preferata mea (turist Italian, 28 ani). Cele mai multe case de aici sunt inca originare, dar, din păcate, cele noi sunt mult prea luxoase, prea colorate si hipermoderne, deci exagerat de modern; o tendinţa de-a fi modern cu orice preţ. (Turist german, 38 ani). Cred ca aşa cum e aici, folosirea lemnului, modul tradiţional de construcţie al caselor, etaje puţine si icoanele pe care le agaţă peste tot…sunt lucruri mici care dau un aer aparte. Cred ca majoritatea turiştilor care vin aici vor sa vadă ceva diferit fata de ce au acasă. As fi dispus sa renunţ la anumite condiţii moderne pentru a experimenta modul de viata tradiţional. Oamenii fug de oraş si vin sa se odihnească. Daca nu este posibil sa fie toata casa din lemn, e in regula sa fie partea de jos din cărămida si restul din lemn, dar sa aibă neapărat elemente tradiţionale din lemn (Turist belgian, 20 ani). Casa A e super, frumoasa… dar eu as prefera in zona asta ceva doar din lemn. BCA, bolţari au si oamenii la oraş! Lemnul are vibraţii puternice. E păcat cu atâta lemn in jur sa vii sa cari bolţari la munte, la 800 de metri altitudine, când materialul e aproape (Turist roman, 35 ani). Casa A da impresia ca oferă tot ce are nevoie un turist; oferă confortul necesar, camera cu baie la camera, restaurant. Este genul de pensiune preferat de americani. Eu personal as alege casa H. E rustica, e veche, interesanta, dar nu cred ca alegerea mea este reprezentativa pentru americani, ci pentru europeni, pentru continentali (Turist american, 36 ani). Eu as recomanda localnicilor sa facă case ridicate pe stâlpi, pe piatra, pentru ca sunt mai bune mai ales iarna, mai călduroase; sunt cele mai bune case; ştiu pentru ca aşa am crescut –intr-o astfel de casa (Turist roman care practica off-road, 50 ani). Eu i-as sfătui pe localnici sa nu pună elemente moderne, sa nu pună termopan, sa păstreze totul natural: lemn, lâna, podea lăcuita, si dantelaria asta in lemn la terasa, si florile, sa păstreze specificul zonei, nu cu proiectele astea moderniste prin care vezi aceleaşi case si in Delta, si in oraş, si in vale, peste tot. Casa A mie mi se pare impersonala, asta as putea s-o vad si in Germania. Îmi place mai mult B, asta pentru ca are fântâna, are piatra, mansarda e făcuta din lemn, are obloanele astea care ne caracterizează pe noi. Si B-ul are primul nivel din beton, dar are mult mai mult lemn. Lemnul se patinează in timp, se încadrează in peisaj. Si gazonul asta nu e bun la munte, ci la oraş. Ca nu venim aicea pentru gazon. Hai sa ne păstram totuşi in tendinţele astea de globalizare si sa ţinem ce-i al nostru romanesc, specific. Asta ziceam si pe drum venind încoace. Fugim din oraş de betoane, de termopan si căutam aici sa ne întoarcem la rădăcini, la tradiţie, la mămăliga cu brânza, ca bunici la sat nu avem. H este superba. Pe mine astea mă înnebunesc. (Turista românca, 32 ani). Cat de mult lemn si sa aibă designul unei cabane de munte. Nu sa fie la fel ca in Pipera si ca in capătul Clujului. Ca au atâta lemn... Eventual poţi face structura si primul nivel din alt material, din piatra de exemplu, si mansarda din lemn, dar fără pitici in gradina si stâlpişori din aia albi si fără fier forjat. Nu merge balustrada cu stâlpişori si pitici de gradina. Le-as da o bata de baseball de s-ar putea! Casele noi pot fi făcute ca alea vechi fără nicio problema, dar sa fie confortabila si sa nu pui lângă ea una de-aia roz (Turist roman, 30 ani). La Bran ai tot ce vrei, si-n marmura daca vrei sa stai, dar pana la urma tot ce e frumos sunt zonele astea sălbatice, cabanele din lemn. Eu asta visez: o cabana de lemn, imbricata cu piei, cu blane de ursi, cu şemineu unde sa-mi fac revelionul. Si nu mai găseşti aşa ceva. Tot ce găseşti e faianţat, e cu gresie... Vrem natural, elemente de construcţii naturale. Ceva rustic. Lemn si piatra sa fie la pensiunile de munte. Parterul făcut din piatra si etajul din lemn de brad –aşa am văzut pe valea Cernei. Ce, sa fie ca la mine acasă? Pai atunci nu mai plec de-acasă. Prefer sa vin aici sa-mi fac un grătar, sa am camere cu lucruri ţesute... Deci si eu aleg tot B, ca A e mai de oraş. Omul nu pleacă de la el de-acasă ca sa se duca undeva unde are acelaşi lucru. Vor ceva diferit. Înainte nu exista gresie si casele erau mai frumoase. Daca vii intr-o zona sălbatica cum e asta, nu vrei sa vezi casa I, ca de-asta vezi in zona Branului, unde sunt si înghesuite. Atunci aici in zona asta eu zic ca ar merge mai bine H-ul. Uite si in Maramureş, vedem la televizor nişte case frumoase, iar prietenii ne-au povestit ca ajungi de fapt acolo si vezi vile si pe stânga si pe dreapta, pline de gresie si faianţa. Si întrebi unde sunt casele alea vechi, frumoase si-ti spun: “Aaaa, pai mai sunt 2-3 pe deal, pe undeva!”. Nu le-au păstrat. Si-aici nu ar trebui sa facă aceeaşi greşeala, ar trebui sa-si păstreze specificul si tradiţia (turista românca, 33 ani). | Aspectul general al construcţiei si materiale de construcţie in opinia localnicilor Si in cazul localnicilor s-au conturat doua opinii diferite, insa opinia preponderenta a fost cea favorabila construcţiilor considerate moderne. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt legate, pe de o parte, de raportarea la urban, iar, pe de alta parte pe raţiuni pur economice. Construcţiile cu BCA sunt mai ieftine si mai rapide decât cele cu lemn. Totuşi, exista si categoria localnicilor care au înţeles nevoia turiştilor, aceştia valorizând mai mult lemnul. Opinia localnicilor similara cu cea a turistilor constanti Turiştilor le place si de lemn, si mai primitiva pentru ca vin, se uita si zic „astea îs case de pe timpuri”. Cum erau casele acoperite cu paie, si înainte aicea erau acoperite cu crengi de brad, cu şindrila, cu draniţa, acuma au dispărut casele astea, sunt cu tabla, cu internit, cu fel si fel de lucruri. Ii buna bca-ua pe timp de vara, dar pe timp de iarna ii mai bun lemnul, ii mai călduros, tine căldura, lemnul nu da voie ca sa intre răceala (localnic, 72 ani). As construi din lemn, ca doar ii vârf de munte. In vârf de munte nu ştiu de ce baga betoane când zona de munte e cu lemnul, doar e munte, nu e la oraş sau nu ştiu unde. Amu, te gândeşti la o prostie, dar o faci pentru o viata, e mai ieftin cu bolţari, dar bolţarul e bolţar si lemnul e lemn. Turistul când vine, o sa vadă care e bolţarul si care e lemnul, ca spune camera care e lemnul…camera e călduroasa, nu-ti trebuie multe lemne, ea e călduroasa continuu (localnica întreprinzătoare, 41 ani). Opinia localnicilor diferita de cea a turistilor constanti Casa C îmi place, C-ul mai mult ca A-ul. Îmi place fata si culoarea, uşi si geamuri, si acoperişurile, ii mai modern, asta (B) e mai primitiva. Se potriveşte moderna in aceasta zona, da cum nu? (localnica, 35 ani). Acum se fac moderne după alte locuri. Io daca mă duc undeva si vad o casa moderna, fac si eu aşa (localnic, 72 ani). Am zis: „mă, as face aşa si aşa si aşa!” Meseriaşul a zis „mă, nu-i bine aşa”… mă gândeam sa fac cu scara pe dinafara si el a zis, „mă, aici nu-i bine cu scările pe dinafara ca bate vântul si in continuu eşti cu matura, cu lopata pe scări; faci scările in interior cum e la bloc, cu confort.” Meşterii au ridicat-o; am făcut-o din cărămida, ii tencuit si-n interior.. daca o făceam din lemn era mai greu, si nu ca era mai greu, dar mă costau mai mult meşterii, ca-i mai scump si durează mai mult… eu aici cu lemn am vrut sa fac si dup-aia am zis ca nu mai fac. Cu lemn nu puteam face clădire aşa de mare. A durat atâta ca nu am avut bani, intr-un an am ridicat-o, intr-un an am pus geamurile si uşile, in celălalt am tencuit interior si exterior, anul trecut am făcut băile, am gletuit interiorul, deci nu-i numai văruit (localnic întreprinzător, 42 ani). Da, cel mai frumos e cu lemn, dar e mai scump; e un milion 4 sute pe picior. Oamenii mai au păduri, dar nu le taie, mai ţin de ele, dar cam greu de lucrat lemnul si sa dai bani la gater. Din bolţari una doua o ridici. Pe lemn e încă dublu lucrarea si manopera. V-am zis ca de 5 ani lucrez, asta e al VI-lea an si mai am încă. Nu mai face nimeni şindrila, unu mai este pe la noi care face, un unchi chiar de-al meu, si mai are acolo o ciuperca frumoasa, făcuta din şindrila, restul nu mai face nimeni, e mult de lucru si daca nu o faci ca lumea intra apa. Aici la noi merge numai tabla si azbocimentul ca e vântul puternic (localnic întreprinzător, 42 ani). |
| Zugrăveli exterioare in opinia turistilor In privinţa zugrăvelilor exterioare, turiştii constanti au avut opinii unanim împărtăşite cu mici variaţii, pornind de la o respingere totala a culorilor stridente pana la tolerarea acestora - cu menţiunea ca sunt nepotrivite pentru zonele montane. Turiştii se declara adepţii lemnului cu culoarea lui naturala, dar in cazul in care parterul unei clădiri este din BCA sau cărămida, recomanda culori ca alb, maro, verde si decorarea cu elemente de lemn. Opinia turiştilor constanti Casa C nu e pentru mine, e prea roz, prea portocalie, pare mai degrabă o casa publica (public house) si casa D la fel. In aceasta zona lemnul pare mai natural, iar acestea sunt case pentru oraş. (turist polonez, 29 ani). Casele C si D sunt oribile. Îmi amintesc de Germania de Est unde înainte totul era gri si după schimbare, si la noi totul s-a colorat puternic. Îmi aminteşte de aceasta tendinţa, dar după 2-3 ani nu mai poţi vedea aşa ceva, te dor ochii (turista germana, 29 ani).
| Zugrăveli exterioare in opinia localnicilor Doua tipologii de răspunsuri au fost înregistrate in cazul localnicilor. Cei mai mulţi dintre intervievaţi au apreciat mai degrabă zugrăvelile in culori precum portocaliu, roşu, roz. Doi dintre intervievaţi au avut alta poziţie, ei respingând aceste culori in favoarea lemnului si a culorii lui naturale sau a zugrăvelii albe. Opinia localnicilor care au opinii similare cu cele ale turistilor constanti Nu merg la munte culorile astea, merg la oraşe si barurile se fac aşa…ar trebui făcut aşa cu alb, puţin mai...cum le place turiştilor (localnic întreprinzător, 42 ani). Opinia localnicilor care au opinii diferite de cele ale turistilor constanti Eu am avut ideea numai cu portocaliul. O fost meşterul ala care a făcut si băile si gresia si el a zis de dungi, el ii expertul. Meşterul ala o fost mai deştept ca mine (localnic întreprinzător, 45 ani). La Casa C îmi place aspectul si culoarea (localnica întreprinzătoare, 41 ani). |
| Mărimea construcţiei in opinia turistilor Pe baza interviurilor cu turiştii constanti a rezultat opinia ca regimul de înălţime pe platoul Gheţar ar trebui sa nu fie mai mare de doua nivele: parter plus etaj sau parter plus mansarda. Mai mult, acesti turişti prefera o construcţie întinsa pe orizontala in schimbul uneia construite pe verticala. Cei doritori de a rămâne o perioada mai îndelungata intr-o asemenea pensiune sau cabana, mai amintesc ca necesara o camera de cazare mai spaţioasa decat ofera pensiunile curente. Opinia turiştilor constanti Noi suntem convinşi ca nu trebuie sa construiască hoteluri sau pensiuni mari. Cu cat păstrează mai multe tradiţii, cu atât mai mulţi turişti vor veni... Am observat când am dormit la cealaltă cabana ca sunt paturile foarte mici. Pentru o noapte sau doua este in regula, dar pentru o săptămână sau mai mult timp ar fi nevoie de o camera mai mare (turist belgian, 20 ani). Mulţi se gândesc sa se ridice, si fac o pensiune cu doua sau trei niveluri… dar la munte doua nivele ar merge, parter plus mansarda (turist roman, 35 ani). La casa K trei etaje sunt prea multe; doua ar fi suficiente mai ales ca e o clădire de lemn (turist german, 38 ani). Înălţimea pentru o pensiune ar trebui sa fie parter si mansarda (turist roman, 28 ani). | Mărimea construcţiei in opinia localnicilor Din interviurile bazate pe fotografii a reieşit ca localnicii ar împărtăşi aceeaşi opinie cu cea a turiştilor, insa printr-o simpla observaţie se poate constata ca, totuşi, noile construcţii ale localnicilor întreprinzători au un regim de înălţime putin mai mare: parter plus etaj plus mansarda. Casa K nu prea îmi place… e prea sus, asta la doua etaje mergea mai bine, dar nu la trei. (localnică întreprinzătoare, 41 ani). |
| Dotări in opinia turistilor Turiştii se considera a fi nepretenţioşi legat de dotările locurilor de cazare, ei precizând ca isi doresc un minim de confort ce presupune: o toaleta, apa calda la dus si izolarea fonica a camerelor. Singura diferenţa de opinii înregistrata a fost referitoare la existenta băii la camera sau la comun pe fiecare palier. Pensiunea trebuie sa ofere si condiţii confortabile de cazare, dar aspectul exterior sa fie rustic. Eu sunt dispus sa împart si baia cu alţi turişti, dar poate alţi turişti nu sunt. Izolarea fonica e de asemenea o problema, se aude tot ce vorbesc vecinii, se aude când merge cineva pe scări (turist belgian, 20 ani). In primul rând o baie, undeva unde sa te poţi spăla cat de cat omeneşte, nu neparat sa fie la camera; sa fie curata, baie însemnând apa calda si toaleta (turist roman, 35 ani). Este nevoie de camera cu baie. Am fost in Bucureşti si am văzut ca nivelul de trai este ridicat si cred ca este nevoie ca baia sa fie la camera. In Germania camerele care nu au baie se închiriază foarte greu (turista germana, 39 ani). Ce a fost pentru mine surprinzător - ca am găsit aici dus si WC in casa si aia mi-a plăcut foarte mult, dar in rest totul natural. A fost surprinzător având in vedere ca unii nu au încă curent (turista românca, 32 ani). Vrem acel minim al unei bai cu dus si WC chiar daca e casa tradiţionala. Ca nu vreau sa mă duc in curte. Am ajuns la o vârsta! Ne-am putut permite sa mergem si la super hoteluri din afara si suntem de la oraş si nu mai putem sa trăim mai multe zile fără baie. Nu e nevoie neapărat de toaleta la camera. E ok cu baie comuna. Ar fi de dorit, dar nu e nevoie, pentru ca oricum nu deranjează sa fie comuna, si mai ales e mai ieftin aşa. Important este sa fie curat, atât. (turista românca, 31 ani). Apropo de izolare fonica, n-am dormit deloc in noaptea trecuta ca erau nişte copii care ne-au disperat. Cred ca au avut concurs de alergat pe scări. Apropo, am văzut in zona Harghitei o casa numai din bârne, arata excelent, numai ca izolarea fonica lăsa de dorit. Când au venit vecinii si-au aprins lumina, se vedea. Si când s-au pus in pat si şuşoteau, se auzea tat (turist roman, 30 ani). | Dotări in opinia localnicilor Întreprinzătorii locali conştientizează nevoia turiştilor de a avea confortul oferit de prezenta unei bai si, in consecinţa, încearcă sa satisfacă aceasta cerere. Daca iniţial au identificat doar publicul ţinta care accepta baia comuna poziţionata pe palier, ulterior au realizat ca este necesara si construcţia unor camere cu baie proprie. Doua nivele am, la fiecare nivel baie si camere. Prima oare nu m-am gândit, dar daca as reface-o, as face mai multe bai. La ultimul nivel, e o mansarda, o sa fac fiecare camera cu baie (localnic întreprinzător, 45 ani). Mai avem o baie sa o terminam, una e gata, aşadar doua bai. Casa am făcut-o din lemn si dup-aia am zis sa facem bai si am lungit-o in fata, o fost in 4 ape cum zicem noi (localnica întreprinzătoare, 41 ani). |
| Terasa si mobilierul in opinia turistilor Daca in cazul materialelor de construcţie folosite pentru ridicarea pensiunii se accepta si materiale precum BCA sau cărămida, in cazul teraselor, foişoarelor si a mobilierului -compromisul nu mai este acceptat, lemnul fiind unicul material menţionat. Una din motivaţiile pentru terasa sau foişor tine de nevoia de a socializa cu alte grupuri de turişti intr-un spaţiu deschis sau semi-deschis. In general la o pensiune îmi place terasa de lemn si mobila de lemn, asta o face mai speciala. Daca ar fi moderna, cum sunt in zonele bogate din Europa, nu ar mai fi atrăgător pentru noi. Aşa cum este zona acum o face sa fie atrăgătoare, este diferita de restul Europei. Si ne place aceasta interacţiune cu proprietarii. Putem sa stăm pe terasa cu toata lumea si sa intram in vorba; pur si simplu te invita la interacţiune (Turista belgiana, 19 ani).
Se pune întrebarea unde ar putea sa stea turiştii daca nu pe terasa. Nimic nu e mai frumos decât sa stai afara, in soare si in aer liber. Este frumos sa ai terasa, dar nu e neapărat, pentru ca se poate sta direct afara ...cum sunt scaunele astea de lemn (turista germana, 39 ani). Ne-o plăcut foarte mult mobila asta din lemn natural si simpla si aşternuturile curate si mâncarea (turista românca, 32 ani). Intr-adevăr trebuie terasa unde toţi cei care vin la cabana sa stea sa mănânce si sa bea o bere . Terase cu mese de lemn si băncile tot de lemn. Spatiile comune sunt faine, mai poţi socializa pe terasa, iar baia la comun nu ne deranjează. Daca nu ar fi fost terasa asta nu as fi stat aicea 2 zile. Pentru ce? Ca sa stau in casa? Nu ştiu daca e specificul zonei, dar la o pensiune trebuie terasa. Ori măcar un foişor. (turist roman, 30 ani). Dar oricum ar fi casa, mai fain e sa stai afara, la masa asta de lemn, decât sa stăm înăuntru, chiar daca ni-e puţin frig (turista românca, 35 ani). | Terasa si mobilierul in opinia localnicilor La fel ca in cazul dotărilor, întreprinzătorii locali cunosc dorinţa turiştilor de a avea terasa, foişor sau mobilier de lemn, insa inserează in construcţiile acestora si alte elemente precum cele de plastic, beton, baluştrii etc. Mobila toata din lemn vreau sa o fac (localnic întreprinzător, 45 ani). La drum, când as face o căbănuţa, ar fi cu terasa, cum vreau ăştia, un bar sau un suc sau o bere pe terasa, cu cazare aici. Sau sa se poată opri la popas turiştii. Casa I: asta e cea mai frumoasa dintre toate, îmi place aspectul si terasele, tot (localnica întreprinzătoare, 41 ani). Casa K: faina si asta. Arata foarte bine, îmi plac terasele, lemnul, forma asta un pic bombata, îmi plac foarte mult terasele (localnica,22 ani). |
