Rezultate cercetare sociologică Platoul Gheţari
Prezentarea rezultatelor
Vom prezenta datele colectate în trei secţiuni diferite:
- Opinii despre arhitectura caselor şi a pensiunilor;
- Opinii despre dezvoltarea infrastructurii;
- Opinii despre serviciile turistice practicate şi dorite.
Inainte de a trece la tematicile enumerate, precizam ca in urma interviurilor s-au conturat doua tipologii diferite de turisti si doua tipologii diferite de localnici.
In randul turistilor, putem spune ca avem de-a face cu:
- turiştii care isi petrec cateva ore pe platoul Ghetar, focusaţi mai degraba pe Peştera Scărişoara. In continuare ii vom numi „turisti de tranzit” sau „turisti de pestera”. Acestia sunt cazati in localitatile din vale sau la Arieseni, o localitate asociata de catre persoanele intervievate cu statiunile montane de pe Valea Prahovei;
- turiştii care isi petrec mai multe zile in aceasta zona si care revin la anumite perioade de timp, fiind atrasi in primul rand de munte şi de oamenii locului cu activitatile lor. In continuare ii vom numi „turisti constanti” sau „turisti iubitori de peisaj cultural”, imprumutand conceptul de peisaj cultural din alte stiinte. Acestia cauta locuri de cazare pe platou, refuzand sa stea in localitati aglomerate precum cele din vale, Arieseni sau Valea Prahovei.
De asemena, in randul localnicilor s-au identificat două categorii:
- localnicii care au opinii oarecum similare cu cele ale turistilor constanti, fapt datorat in parte interactiunilor cu acestia si a incercarii lor de a-i intelege. Intr-un fel sau altul, acesti localnici sunt deja mici intreprinzatori si doritori de-a se dezvolta ca atare in viitorul apropiat.
- localnicii care au opinii diferite faţă de cele ale turistilor constanti, fara a constientiza situatia –probabil pentru ca au interactionat mai putin sau chiar deloc cu ei. Trebuie remarcat ca si acesti localnici ar fi interesati de investitiile in turism in conditiile in care se preconizeaza ca principala lor sursa de venit -lemnul- nu va mai fi la fel de bogata in urmatorii ani. Turismul este vazut ca alternativa, cu toate ca deocamdata este definit avand ca reper statiuni montane precum Arieseni.
In general, se poate concluziona că turismul montan de tip Arieseni si Valea Prahovei este un model de urmat pentru o parte a turistilor si localnicilor, in timp ce pentru ceilalti turisti si localnici este dimpotriva –un model de care trebuie fugit, un exemplu negativ, un model de „cum nu trebuie facut”. Cine va avea castig de cauza in aceasta polemica? Pana la urma localnicii si investitorii veniti in zona in calitatea lor de furnizori de servicii au ultimul cuvant si puterea de decizie. Ei isi vor alege clientela si tipul de turism pe care doresc a-l practica. Cu toate ca punctul de vedere al unui sociolog este unul impartial, neutru, dorim totuşi să atragem atentia asupra unui punct de vedere economic binecunoscut ce spune ca -sub influenta globalizarii- tendinta economiei globale este de a se fragmenta, de a se plia pe satisfacerea unor nise/segmente de piata. In acest fel comerciantii se asigura de succesul lor pe perioade lungi de timp, bazandu-se pe clienti fideli si nu pe cei clandestini. Privita din acest unghi situatia de pe platoul Ghetar, se pune intrebarea: care directie ar fi mai avantajoasa pentru localnicii si investitorii acestei zone? Sa incerce sa copieze si sa semene cu statiunile de pe Valea Prahovei si cu Arieseni intrand in concurenta cu acestea sau sa incerce sa se diferentieze cat mai mult de ele, alegandu-si un alt segment de piata? Mai mult, intrebarea se accentueaza daca luam in calcul actuala prezenta a unui tip de turist foarte interesat de aceasta zona. Cu alte cuvinte, deja exista un segment de piata care poate –fie sa fie incurajat sa-si petreaca cat mai mult timp aici, fie sa fie alungat prin diverse actiuni ce contravin dorintelor si preferintelor lor.
